SCURT ISTORIC

1. Publicitatea ImobiliarÇ

De-a lungul timpului, Œn Romƒnia, publicitatea imobiliarÇ s-a realizat prin mai multe modalitÇîi, principalele douÇ sisteme fiind cel al registrelor de transcripîiuni i inscripîiuni i cel bazat pe cÇrîile funciare.

In afara celor douÇ mari sisteme, au fost reglementate i alte sisteme intermediare: sistemul cÇrîilor de publicitate funciarÇ, cu o aplicabilitate restrƒnsÇ, pentru Bucureti i cƒteva localitÇîi limitrofe i sistemul cÇrîilor de evidenta funciarÇ, aplicabil Œn anumite localitÇîi din Transilvania.

Codul civil i Codul de procedura civilÇ reglementeazÇ modalitatea de evidenîÇ prin registrele de transcripîiuni i inscripîiuni, Œn Muntenia, Moldova, Oltenia i Dobrogea.

Sistemul de publicitate imobiliarÇ Œntemeiat pe registrele de transcripîiuni i inscripîiuni are un caracter personal, criteriul principal de evidenîÇ fiind persoana i nu imobilul. Sistemul presupunea îinerea a douÇ registre, unul de transcripîiuni, Œn care se transcriau prin copiere Œn Œntregime actele de transmisiuni i constituiri de drepturi, i unul de inscripîiuni, care cuprindea menîiuni referitoare la privilegii si ipoteci. DupÇ aceste registre este greu sÇ se determine cine este adevÇratul proprietar al imobilului i existenîa sarcinilor, Œntrucƒt cercetarea registrelor se face pe o perioada de pƒnÇ la 30 de ani Œn urmÇ Œn cazul transmisiunilor i pe o perioada de pƒnÇ la 15 ani Œn cazul ipotecilor, Œn condiîiile Œn care acestea sunt Œntr-un stadiu avansat de uzurÇ.

Decretul - Lege nr. 115/1938, aplicabil Œn Transilvania, Banat i nordul Moldovei a consacrat sistemul de publicitate imobiliarÇ bazat pe cÇrîile funciare. Acesta este un sistem real de evidenîÇ,  avƒndu-se Œn vedere imobilul precum i modul cƒt mai precis de identificare al acestuia. Prin acest sistem se realizeazÇ o publicitate integralÇ Œn sensul cÇ impune Œnscrierea obligatorie Œn cartea funciarÇ a tuturor actelor i faptelor juridice privitoare la bunurile imobile.

Superioritatea sistemului de carte funciarÇ, a fost  unanim recunoscutÇ, dovada Œn acest sens fiind apariîia Legii cadastrului i publicitÇîii imobiliare nr. 7/1996, lege prin care se extinde sistemul de publicitate imobiliarÇ realÇ bazat pe cÇrîi funciare, la nivelul Œntregii tari. Superioritatea sistemului cÇrîilor funciare rezida Œn faptul cÇ are Œn vedere interesele terîilor pe care Codul civil i-a ignorat i cÇ acesta permite o identificare facilÇ a imobilului. De asemenea, este de menîionat caracterul real al evidentei, prin care atƒt pÇrîile, cƒt i terîii interesaîi sunt Œn mÇsurÇ sÇ cunoascÇ situaîia juridica a unui imobil Œn orice moment (proprietarul, sarcinile imobiliare, ipotecile, urmÇririle, indisponibilizÇrile, modalitÇîile de care sunt afectate dobƒndirea dreptului, capacitatea pÇrîilor, etc.).

Publicitatea imobiliarÇ ŒntemeiatÇ pe sistemul de evidenîÇ al cadastrului general are ca obiect Œnscrierea in cartea funciara a actelor i faptelor juridice referitoare la bunurile imobile. Fiecare imobil are cartea sa funciara Œn care sunt Œnscrise toate actele translative sau constitutive de drepturi, astfel se poate cunoate situaîia juridicÇ a acestuia.

Privind retrospectiv, se poate constata preocuparea permanenta a legiuitorului pentru perfecîionarea sistemului de publicitate imobiliara. Dinamica circuitului civil al imobilelor, dispariîia ŒngrÇdirilor legale privitoare la ŒnstrÇinarea terenurilor, contextul socio-politic si economic, sunt factori care influenîeazÇ direct sistemul de publicitate imobiliara. Pe de alta parte, aa cum s-a mai subliniat, rigurozitatea sistemului de publicitate imobiliara este determinantÇ pentru un mediu de afaceri stabil, avƒnd Œn vedere cÇ ponderea majoritarÇ a garanîiilor uzitate Œn relaîiile de afaceri, o constituie cele ce au ca obiect bunuri imobile. Acest lucru se datoreazÇ tocmai faptului cÇ sistemul de carte funciarÇ conferÇ mai multÇ siguranîÇ creditului i pieîei imobiliare faîÇ de alte sisteme de evidenîÇ. 

2. Cadastrul

Primele legiferÇri Œn domeniu, ca i primele planuri geometrice de moii, bazate pe ridicÇri topografice, au apÇrut spre sfƒritul secolului al XVII-lea i Œnceputul celui de-al XVIII-lea, mai Œntƒi Œn Banat, Transilvania i Bucovina, iar apoi Œn Vechiul Regat. Au luat natere astfel primele instituîii de ŒnvÇîÇmƒnt superior de profil Œn care se preda cursul de "gheodezie i iniîiere a cƒmpului" la Iai (1814), sub patronajul lui Gheorghe Asachi i la Bucureti (1818), la iniîiativa lui Gheorghe LazÇr. Titlul de "inginer hotarnic" s-a instituit, oficial Œn anul 1868, prin regulamentul pentru refacerea hotÇrniciilor (pe baza Codului civil roman de la 1865), iar dupÇ 1930, titlul de "inginer cadastral".

Anul 1933 este socotit anul apariîiei cadastrului modern prin adoptarea Legii nr.23/1933 pentru organizarea cadastrului funciar i introducerea cÇrîilor funduare Œn Vechiul Regat  i Basarabia, cu posibilitatea cÇ documentele cadastrale sÇ fie recunoscute pe "piaîa de capital" printre "titlurile de valoare".

Etapa de mare ŒnsemnÇtate a Œnceperii cadastrului general si unificÇrii cÇrîilor funciare (1933-1955) a continuat cu etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1991), pentru ca dupÇ 1991 sa asistam la o perioada de stagnare a lucrÇrilor de cadastru general.

In perioada 1947-1990, terenurile au fost scoase din circuitul civil, iar sistemul cadastral si regimul funciar s-a adaptat acestei situaîii, realizƒndu-se totui planuri i hÇrîi cadastrale, ca i bonitÇri ale terenurilor, in special pentru planificarea economica centralizata, avƒnd in vedere deîinÇtorii de atunci  ai bunurilor imobiliare (sectorul de stat si cooperatist). In temeiul unor acte normative, care au constituit baza evidentei funciare (Decretul 281/1955 si HCM nr.1240/1955), cadastrul s-a transformat, prin faptul ca a servit la comasarea terenurilor agricole, Œntr-o evidenta imobiliara a proprietÇîii socialiste de stat si cooperatiste.

1990-1996 - a funcîionat Oficiul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol (OCAOTA), in subordinea Ministerului Agriculturii

1997 - In conformitate cu prevederile Legii cadastrului si publicitÇîii imobiliare nr.7/1996, s-a Œnfiinîat Oficiul Naîional de Cadastru, Geodezie si Cartografie, instituîie publicÇ Œn subordinea Guvernului Romƒniei sub directa coordonare a Primului Ministru, care Œndruma, controleazÇ i realizeazÇ activitatea de geodezie, fotogrammetrie, teledetecîie, cartografie si cadastru la nivelul Œntregii tari. In subordinea Oficiului Naîional de Cadastru, Geodezie si Cartografie funcîioneazÇ Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru precum si 42 Oficii de Cadastru, Geodezie si Cartografie judeîene si cel al municipiului Bucureti.

OdatÇ cu apariîia Ordonanîei de UrgenîÇ a Guvernului nr.  70/17.05.2001, cu aplicabilitate de la 1 iulie 2001, situaîia instituîionalÇ si organizatorica a structurii existente s-a modificat in sensul ca:

1. Oficiul Naîional de Cadastru, Geodezie si Cartografie a preluat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaîiei i PÇdurilor responsabilitatea cadastrului i organizÇrii teritoriului agricol;

La nivelul judeîelor i al Municipiului Bucureti s-a creat, ca serviciu public descentralizat Œn subordinea ONCGC, un singur oficiu de cadastru, geodezie si cartografie, desfiinîƒndu-se vechile oficii de cadastru i organizarea teritoriului agricol i fostele oficii de cadastru din subordinea ONCGC;

Cele doua institute, Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie i Cadastru, i respectiv, Institutul de Cadastru i Organizarea Teritoriului Agricol s-au unificat Œntr-un singur institut, Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie i Cartografie Œn subordinea ONCGC;

Prin aceste modificÇri s-au adus Œn responsabilitatea aceeai instituîii, cele douÇ mari structuri „cadastrul general i cadastrul agricol” i s-au concentrat astfel bazele de date cadastrale, tehnicÇ specificÇ i forîÇ umanÇ, ceea ce a creat premise pentru o activitate coerenta i utilizarea raîionalÇ a resurselor.

2002 - ONCGC trece in subordinea Ministerului Administraîiei i Internelor

2004 - se ŒnfiinîeazÇ Agenîia NaîionalÇ de Cadastru i Publicitate Imobiliara prin reorganizarea ONCGC i preluarea activitÇîii de publicitate imobiliara de la Ministerul Justiîiei iar Œn subordinea Agenîiei Naîionale funcîioneazÇ ca instituîii publice, cu personalitate juridicÇ, oficiile de cadastru i publicitate imobiliarÇ i Centrul Naîional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie i Teledetecîie, denumit Œn continuare Centrul Naîional.

AceastÇ fazÇ reformatoare a Œnsemnat cÇ noile entitÇîi publice create preluau – pe lƒngÇ activitatea deja consacratÇ - patrimoniul, arhiva, activitatea i dupÇ caz personalul fostelor birouri de carte funciarÇ de pe lƒngÇ judecÇtorii. Provocarea era de top! Timpul a demonstrat cÇ implementarea acestui proiect a fost un real succes. Principalul impas pe agenda OCPI Gorj la preluarea activitÇîii de publicitate imobiliarÇ a fost cÇ personalul implicat Œn aceastÇ activitate a preferat sÇ rÇmƒnÇ Œn sistemul judiciar, noua instituîie avƒnd Œn vedere cÇ a trecut pe finanîare totalÇ din venituri proprii nu a fost atractivÇ Œn raport cu locurile de muncÇ din justiîie. Managementul instituîiei a trebuit sÇ implementeze o strategie proprie, fiind singurul judeî unde resursele umane din activitatea de publicitate imobiliarÇ s-au asigurat din personalul existent dupÇ un fructificat efort de pregÇtire profesionalÇ i asimilare a noilor activitÇîi. Achiziîia imobilului din proximitatea vesticÇ a sediului principal a facilitat preluarea i implementarea cu ianuarie 2005 a activitÇîii de publicitate imobiliarÇ cu foarte bune rezultate.

Perioada 2005-2009 a Œnsemnat o consolidare a rolului i importanîei OCPI Gorj pe frontispiciul judeîului Gorj, menîinƒndu-i titlul de coordonator a ŒncÇ 4 oficii din Zona V (Oltenia). Dei atribuîiile instituîiei au sporit continuu, pe fondul restricîiilor atragerii de personal nou i al interdicîiei privind unele achiziîii publice de bunuri, totui instituîia, i Œntreg personalul, dincolo de greutÇîile inerente-cum ar fi actuala crizÇ, - au reuit sÇ menîinÇ ca Œn integralitate activitÇîile sÇ se desfÇoare Œn cadrul legal i regulamentar, proiectƒndu-i o binemeritatÇ imagine de serviciu public, culminƒnd cu obîinerea Œn noiembrie 2009 a Certificatului privind SR EN ISO 9001-2008 Œn domeniul calitÇîii serviciilor prestate.